”Sărăcia menstruală”, un termen foarte des auzit în ultima perioadă. Ce semnifică?

Chiar dacă inovațiile tehnologice apar de la o zi la alta, accesul la informație este mai rapid ca niciodată și se vorbește tot mai mult despre egalitate și incluziune, puțini sunt curajoșii care vorbesc despre ”sărăcia menstruală”.

Ce înseamnă, mai exact, sărăcia menstruală? Pai, în primul rând nu se rezumă doar la lipsa unor produse de igienă, ci are implicații și asupra educației, sănătății și chiar asupra stimei de sine a adolescentelor și femeilor.

Conform unui raport UNICEF din 2021, la nivel global aproximativ 500 de milioane de femei și fete nu au acces la resurse de bază pentru gestionarea menstruației în condiții de siguranță. Deși nu există statistici oficiale pentru țara noastră, studiile realizate de ONG-uri arată că peste 20% dintre adolescente lipsesc cel puțin o zi de la școală în perioada menstruației pentru că nu au produsele necesare sau pentru că se simt rușinate.

Problemă se agravează atunci când o corelăm cu nivelul socio-economic al familiilor. Pentru o familie cu venituri reduse, costul lunar al produselor de igienă menstruală se adaugă la alte cheltuieli și poate deveni o povară, mai ales atunci când există mai multe fete în familie, iar resursele sunt limitate.

Cât costă menstruația?

În medie, o adolescentă sau o femeie folosește între 15 și 20 de absorbante sau tampoane per ciclu. Raportat la un an, suma cheltuită poate depăși ușor 300 de lei, iar pe parcursul vieții fertile costurile ajung la câteva mii de euro. Pentru o familie cu venituri peste medie, suma este suportabilă, dar pentru una care trăiește la limita sărăciei cheltuiala este greu de acoperit.

La costurile directe se adaugă și absențele de la școală, dificultățile de integrare socială, afectarea sănătății. Un raport al organizației ”Plan International” arată că în multe țări fetele renunță la educație din cauza lipsei accesului la produse de igienă. În România, fenomenul nu este atât de vizibil, dar există suficiente cazuri în care adolescentele absentează în fiecare lună câteva zile, pierzând lecții și rămânând în urmă.

Sărăcia menstruală din România continuă să fie ignorată

Dacă în țări ca Scoția, Anglia sau Noua Zeelandă tema sărăciei menstruale este inclusă în politici publice și campanii guvernamentale, în România nu există o strategie națională clară care să abordeze fenomenul. 

Un raport publicat de Plan International UK în 2017 arată că una din zece fete din Marea Britanie a lipsit de la școală cel puțin o dată din cauza faptului că nu și-a permis să cumpere produse menstruale. În același raport se menționează că ⅓ dintre fete s-au confruntat cu dificultăți în achiziționarea produselor necesare în fiecare lună. Aceleași date pot fi extrapolate și în cazul României, unde diferențele sociale sunt și mai accentuate.

Conform datelor adunate de organizația Girl Up România într-o cercetare din 2022, aproximativ 25% dintre adolescentele din zone defavorizate au recunoscut că au folosit cârpe, șervețele sau alte materiale improvizate în loc de absorbante. În plus, 1 din 5 fete a spus că a lipsit cel puțin o zi de la școală din cauza lipsei de produse de igienă menstruală.

Această realitate este întărită și de studiul realizat de Centrul Filia, o organizație feministă din România, care în 2021 a publicat un raport despre accesul la sănătate pentru femeile din comunitățile rurale. Raportul arată că femeile din aceste zone nu doar că se confruntă cu lipsa de produse menstruale, dar nu au nici informațiile necesare pentru a gestiona corect menstruația. Mai mult, există o dublă barieră: lipsa banilor și persistența tabuurilor culturale care împiedică discuțiile deschise despre acest subiect. În interviurile realizate pentru raport, mai multe adolescente au mărturisit că se simt rușinate să ceară bani pentru absorbante și aleg să rămână acasă în zilele de menstruație.

Un alt exemplu relevant vine din cercetarea realizată de World Bank în Europa Centrală și de Est (2020), care arată că sărăcia menstruală accentuează inegalitățile dintre mediul urban și rural. În mediul urban, chiar dacă există familii cu venituri mici, accesul la farmacii și magazine facilitează achiziționarea produselor. În schimb, în mediul rural, nu doar lipsa banilor este o problemă, ci și disponibilitatea redusă a produselor. În satele mici, fetele trebuie să meargă câțiva kilometri până la cel mai apropiat magazin unde pot găsi absorbante. În aceste condiții, ele recurg frecvent la soluții nesigure și improvizate.

Studiul realizat de Always și Procter & Gamble în colaborare cu UNICEF în 2019, desfășurat în mai multe țări europene, arată că 50% dintre adolescentele care nu au acces la produse menstruale declară că se simt excluse social și rușinate. Această stare de rușine este asociată direct cu stigmatul cultural care înconjoară menstruația, prezent și în România. Dacă în familie sau la școală nu se vorbește deschis despre acest fenomen natural, adolescentele rămân cu senzația că menstruația este un subiect interzis, ceva ce trebuie ascuns cu orice preț.

În România, realitatea este și mai complicată. Conform unui raport realizat de UNFPA România (Fondul Națiunilor Unite pentru Populație) în 2021, doar 7% dintre adolescentele din mediul rural au primit informații structurate despre menstruație de la școală. Restul fie au aflat de la prietene, fie prin improvizații, fie nu au primit deloc explicații. În același raport se menționează că educația sexuală este adesea minimizată sau prezentată în termeni moraliști, ceea ce face ca multe fete să rămână fără răspunsuri la întrebările lor reale.

Cum poate fi rezolvată această problemă?

Atunci când vorbim despre ”sărăcia menstruală”, este ușor să rămânem blocați în constatarea gravității situației: lipsa banilor, lipsa informațiilor, rușinea și stigmatul care înconjoară menstruația. Dar pentru a produce o schimbare reală, trebuie să mutăm discuția către soluții. Și nu vorbim despre soluții teoretice, abstracte, ci despre măsuri concrete, demonstrate prin studii și exemple internaționale, care pot fi adaptate și în România. Rezolvarea acestei probleme presupune un efort colectiv din partea autorităților, a societății civile și a sectorului privat, dar și o schimbare de mentalitate la nivel social.

Alternative și rolul sectorului privat

Pe lângă autorități și ONG-uri, sectorul privat are și el un rol major. Companiile care produc sau distribuie produse menstruale pot fi parte din soluție, mai ales dacă oferă alternative sustenabile și accesibile. Produsele reutilizabile, cum ar fi chiloti menstruali, absorbante reutilizabile și tampoane ECO reduc costurile pe termen lung și pot deveni o opțiune viabilă pentru multe adolescente și femei.

Un exemplu concret este cel al Femi.Eko®, care desfășoară campanii de educație și de conștientizare. Prin pachetele dedicate adolescentelor, care includ chiloți menstruali, ghiduri educative și accesorii prietenoase, compania oferă soluții practice, precum și încredere pentru fetele aflate la început de drum. 

Studiile arată că alternativele reutilizabile sunt percepute din ce în ce mai pozitiv: un raport realizat de Women’s Environmental Network UK în 2020 arată că 48% dintre femeile care au testat chiloții menstruali i-au considerat printre cei mai buni chiloti menstruali, atât pentru confort, cât și pentru reducerea costurilor pe termen lung.

În prezent, Femi.Eko® desfășoară două campanii speciale:

• Prima le este dedicată adolescentelor aflate la început de drum: o reducere de 15% la toate pachetele Teen, care includ produse organice, un rucsac modern, surprize care aduc zâmbete și, cel mai important, un ghid educativ onest și prietenos despre prima menstruație. Această campanie transmite un mesaj puternic: prima menstruație nu ar trebui să fie un moment de rușine, ci unul de pregătire și încredere. 
• A doua campanie, activă între 25 august și 15 septembrie, oferă 1+1 cadou la toate produsele intime de unică folosință – absorbante și tampoane zilnice organice, testate medical. Practic, comanzi un produs și primești încă unul gratuit, pentru ca tu să ai mereu rezerve la îndemână. 

Prin aceste inițiative, Femi.Eko® demonstrează că schimbarea începe și de la companii, nu doar de la autorități. Ele răspund unei nevoi reale, aduc soluții practice și oferă o voce adolescentelor și femeilor care, de multe ori, nu sunt auzite.

În momentul în care începem să discutăm deschis despre ”sărăcia menstruală”, despre costuri și despre soluțiile sustenabile, facem deja primul pas către schimbare. Autoritățile trebuie să acționeze, dar și fiecare dintre noi poate contribui: prin informare, prin sprijinirea campaniilor existente și prin alegerea unor produse sigure și prietenoase cu mediul.