DESPRE EFECTELE CRIZEI ECONOMICE LA NIVELUL COMUNEI DOLJENE IŞALNIŢA, PRIMARUL EUGEN BĂLAN SPUNE CĂ ACESTEA ÎNCĂ NU SE RESIMT ÎN AŞEZAREA DE LA MARGINEA CRAIOVEI.Gospodarul-şef al comunei spune că legumicultorii nu sunt foarte afectaţi, probleme mari fiind la comercializarea cerealelor. „Până acum, în ceea ce-i priveşte pe legumicultori, criza nu prea s-ar simţi. În general, oamenii îşi rezolvă problemele. Cu legumele mai fac câte ceva, problema e cu grâul şi cu porumbul. Preţurile sunt mici, iar omul nu poate să-şi acopere cheltuielile“. Şi, după cum ne spune consultantul agricol Georgeta Jercan, lucrurile stau destul de rău în ceea ce priveşte balanţa de venituri şi cheltuieli la un hectar de cereale. „Cheltuielile la un hectar de cereale ajung până la 2.000 de lei, în vreme ce veniturile nu depăşesc 1.200 de lei. Valorificarea este proastă. În condiţiile în care un kilogram de boabe se vinde cu 40-50 de bani, la o medie de 2.000 de kilograme de boabe la hectar, veniturile se cifrează la 800-1.000 de lei. La această sumă se mai adaugă valorificarea altor produse cum ar fi paiele, dar balanţa este tot pe minus“, spune Georgeta Jercan. Aceasta adaugă faptul că şi grădinarii au de suferit de pe urma crizei financiare. „Cererea este mai mică decât oferta, şi asta din cauza lipsei de bani a populaţiei. Oamenii stau prin pieţe pe la Sibiu, Reşiţa şi Timişoara“, adaugă consutantul agricol. Totodată, Georgeta Jercan spune că oamenii ar putea să se asocieze în grupuri de producători, sau în cooperative agricole de producţie, dar ideea de cooperativă agricolă de producţie îi sperie. Aceasta adaugă faptul că nu este vorba despre cooperative agricole de producţie precum CAP-urile de odinioară, ci de „cooperative agricole de tip japonez“. Aceasta spune că peste 200 de oameni din Işalniţa au urmat cursuri de legumicultură şi au obţinut diplome oferite de Agenţia Naţională pentru Consultanţă Agricolă, prin intermediul Oficiului Judeţean pentru Consultanţă Agricolă. „Oamenii au învăţat tehnologia de producere a legumelor, şi ştiu cum să combată bolile şi dăunătorii“, a mai spus Georgeta Jercan.
Cele mai citite articole
POTRIVIT ACESTEIA, LA NIVELUL COMUNEI IŞALNIŢA, SE CULTIVĂ DE CĂTRE PARTICULARI, APROXIMATIV 100 DE HECTARE CU LEGUME. În plus, câteva firme specializate în domeniu cultivă 120 de hectare cu legume, dar, cum spuneam, problema cea mai spinoasă o reprezintă desfacerea acestor produse. „La Craiova, în Piaţa Mare nu mai ai unde să vinzi. Nu există centre de valorificare. Oamenii merg în diverse orase, precum Timişoara, Cluj, Sibiu, Târgu-Jiu şi, de multe ori se întorc cu marfa înapoi. Riscul este foarte mare“, spune primarul comunei Işalniţa. O altă problemă a grădinarilor din Işalniţa este că, de cele mai multe ori seminţele pe care le cumpără pentru înfiinţarea răsadurilor sunt ieşite din termenul de valabilitate, după cum ne spune consultantul agricol Georgeta Jercan. „Problema este că în cazul unor firme de pesticide produsele pe care acestea le vând nu dau rezultatele scontate. De asemenea există probleme şi la seminţe, deoarece una este scris pe plic şi alta este în interior. De multe ori sunt seminţe cu termene de germinaţie depăşite“, spune aceasta, în vreme ce primarul adaugă că este posibil ca anumite firme care ambalează produsele venite din alte ţări să amestece seminţele valabile cu seminţe expirate.
DACĂ AUTORITĂŢILE ÎŞI ARATĂ NEMULŢUMIREA FAŢĂ DE MERSUL AGRICULTURII, UN GRĂDINAR ESTE CONVINS CĂ EFECTELE CRIZEI ECONOMICE VOR FI BENEFICE ÎN CEEA CE-L PRIVEŞTE. „Pe mine nu m-a afectat criza şi nici n-o să mă afecteze, dacă statul ne mai ajută aşa cum se întâmplă în alt ţări din Uniunea Europeană. Dacă un euro a ajuns la 43.000 de lei (n.r. – 4.30 lei, după denominarea monedei noastre naţionale), este clar că nu se vor mai importa legume de afară, pentru că sunt prea scumpe. Nu mai suntem influenţaţi de import, nu mai suntem sufocaţi. O să scăpăm de concurenţa neloială şi o să putem să ne vindem produsele. Celor din Uniunea Europeană n-o să le mai convină să vină cu marfa la noi în ţară“, spune inginerul Pavel Lăzeanu. Acesta spune că localnicii din Işalniţa ar trebui să nu mai ardă resturile vegetale, ci să le încorporeze în sol. Şi asta pentru că „s-ar ajunge la scădere a îngrăşămintelor chimice pe hectar“: „O tonă de paie conţine 30 de kilograme azot, substanţă activă, iar îngrăşămintele naturale sunt mult mai sănătoase. Oamenii ar trebui să nu mai dea foc la resturile vegetale“. De altfel, înfiinţarea unei staţii de copmpostare menită să transforme resturile vegetale în îngrăşăminte naturale pentru sol a intrat deja în atenţia primarului, acesta fiind dispus să facă demersurile necesare pentru îndeplinirea obiectivului. Inginerul Pavel Lăzeanu cultivă ceva mai mult de un hectar cu legume, spanacul, ceapa, pătrunjelul şi păstârnacul ocupând suprafeţe destul de întinse. Acesta spune că produsele cultivate de locuitorii comunei Işalniţa sunt în mare parte ecologice, deoarece sunt destui grădinari care folosesc gunoiul de grajd pentru fertilizarea solului, iar poluarea a scăzut în zonă: „De când s-a închis Combinatul, s-a redus drastic poluarea. Vă spun că 90 la sută nu mai există poluare în zona Işalniţa“.
