MEMBRII COMISIEI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT AU RELUAT, MIERCURI (8 DECEMBRIE), discuţiile la raportul privind proiectul Legii educaţiei naţionale, reuşind să parcurgă primele 46 de articole din proiectul de act normativ. La propunerea preşedintelui Comisiei, Mihail Hărdău (PDL), senatorii au decis să ia în discuţie numai articolele modificate în lipsa membrilor de la putere din Comisie şi cele care nu au fost dezbătute deloc în formula completă a acestei comisii. “Orice discutăm votăm şi nu ne mai întoarcem”, a decis Hărdău, având acceptul colegilor de comisie. Hărdău a declarat că raportul la proiectul Legii educaţiei naţionale va putea fi finalizat până la începutul lunii ianuarie “indiferent ce se întâmplă în mediul politic”. “La nivelul Comisiei este interes pentru parcurgerea articolelor, acum avem o abordare cu viteze diferite, unde există consens, care a fost şi înainte la foarte multe articole. Doar pot apărea probleme de nuanţe. Unde ne diferenţiem, la articolele respective procedăm în regulamentar, supunem la vot, pentru ca cei care nu reuşesc să îşi introducă în textul legii varianta pe care o doresc să poată să o susţină în plenul Senatului, ca amendament respins”, a precizat senatorul. El a opinat că membrii Comisiei vor dezbate mai mult la capitolul privind învăţământul superior, unde nu a existat un consens, Hărdău declarându-şi speranţa că această comisie se va putea încadra în termenul stabilit de plenul Senatului pentru depunerea raportului.
ASTFEL, MAJORITATEA MEMBRILOR ŞI-AU ÎNSUŞIT, LA DEZBATEREA LEGII EDUCAŢIEI, varianta din raportul adoptat anterior de senatorii PSD şi PNL, document returnat de plen pentru a fi reexaminat. Decizia a fost luată, miercuri seară, cu cinci voturi “pentru” şi trei voturi “împotrivă”. Astfel, învăţământul obligatoriu va cuprinde un an de grupă pregătitoare, patru ani de învăţământ primar, patru ani de învăţământ gimnazial şi doi ani de învăţământ liceal, indiferent dacă este teoretic sau vocaţional. În textul adoptat de Camera Deputaţilor se propunea ca învăţământul general obligatoriu să fie de 10 clase şi ca învăţământul liceal să devină obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020. Deputaţii propuseseră, de asemenea, ca obligaţia de a frecventa învăţământul de 10 clase, la forma de zi, să înceteze la vârsta de 18 ani.
SENATORII DIN COMISIA PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT AU DECIS CA, ÎN ACEST CAZ, obligaţia de a frecventa învăţământul de 11 clase, la forma de zi, să înceteze la vârsta de 18 ani. Decizia a fost luată cu cinci voturi “pentru” şi trei voturi “împotrivă”. În ceea ce priveşte structura pe niveluri a învăţământului preuniverstar, majoritatea membrilor Comisiei pentru învăţământ au optat să păstreze varianta pe care o adoptaseră anterior, în formula restrânsă, la care au participat doar membrii PSD şi PNL.8
