SUNT CUVINTELE DIRECTORULUI AEROPORTULUI DIN CRAIOVA, MIRCEA DUMITRU, O PERSOANĂ EXTREM DE AMBIŢIOASĂ, CARE ŞTIE CUM ŞI CE SPUNE. Recunoaşte că transformarea bazei ar fi fost cu mult mai anevoioasă dacă nu ar fi existat susţinere din partea administraţiei judeţene, în subordinea căruia se află aeroportul, dar şi că a fost nevoie de multă putere de convingere, pe de altă parte, pentru a aduce în Bănie o companie aeriană. “Este mult mai uşor să dai drumul unei curse Craiova-Bucureşti, de unde să plece mai departe, spre 15 destinaţii diferite, pasagerii, decât să faci tu cursa pentru destinaţiile respective. Trebuia să mă leg de ceva. Cu chiu, cu vai, i-am convins pe cei de la Carpatair să vină la noi, iar asta după ce le-am prezentat un plan complex de dezvoltare”, mărturiseşte acesta.

AU ÎNCEPUT, ASTFEL, CU TREI CURSE PE SĂPTĂMÂNĂ, PE PARCURS APĂRÂND ALTE ŞI ALTE CERINŢE, DEŞI EXISTA MEREU COMPARAŢIA CU ALTE AEROPORTURI din ţară unde zborurile nu mai erau de mult o chestiune complicată. “Uşor, uşor, lucrurile au început să meargă. Aveam trei curse într-o săptămână, de câte 16-18 călători. Apoi am început să avem mai multe cerinţe. Desigur, este foarte uşor să spui că cei din Cluj, Timişoara, Sibiu etc. sunt cu mult peste noi, dar ei au avut activitate continuă, în timp ce aici, la Craiova, 14 ani nu a zburat nimeni”, explică directorul Aeroportului din Craiova.

MIRCEA DUMITRU SPUNE CĂ PÂNĂ PE 22 IUNIE, LUNA CURENTĂ, AEROPORTUL A AVUT 1.716 PASAGERI: 948 INTERNI – RUTA VIA TIMIŞOARA, 577 EXTERNI şi restul pentru chartere de Antalya. “Dacă înainte erau înregistraţi 1.500 de pasageri de-a lungul unui an întreg, acum avem 1.500 într-o singură lună. Asta înseamnă undeva la 35.000 de clienţi pe an. Dar, eu o să fiu mulţumit când o să ajungem la 150.000 de pasageri în douăsprezece luni. Mai mult decât au cei de la Sibiu”, spune, zâmbind, şeful Aeroportului Craiova. Însă, vorbeşte cât se poate de serios. Mărturiseşte că-i plac competiţia, pentru că te face să dai tot cei ai mai bun, şi ţintele înalte, pentru că te ambiţionează să vrei să reuşeşti mai mult.

DIN NEFERICIRE, EXISTĂ ŞI INCONVENIENTE, PE CARE, ORICE AI FACE, NU AI CUM SĂ LE DEPĂŞEŞTI. UNUL DINTRE ELE ÎL REPREZINTĂ DISTANŢA MICĂ PÂNĂ ÎN CAPITALĂ, un „handicap” de care nimeni nu se face vinovat, dar care îşi spune cuvântul. „Avem şi un dezavantaj faţă de oraşele situate la o distanţă considerabilă faţă de Bucureşti – noi suntem prea aproape de capitală. Tarifele pentru Craiova-Bucureşti sunt dezavantajoase. Şi mai este un dezavantaj: că nu suntem în subordinea Ministerului Transporturilor, ci a Consiliului Judeţean Dolj. Asta nu înseamnă că nu s-au făcut investiţii, dar una este să-ţi dea bani ministerul şi alta consiliul, care nu are un buget atât de consistent. Totuşi, nu mă plâng. Lucrurile au început să meargă bine de un an şi jumătate”, conchide directorul.

MODERNIZAREA A ÎNCEPUT ÎN LUNA AUGUST A ANULUI TRECUT,  REAMENAJAREA DESFĂŞURÂNDU-SE ÎN PARALEL CU ACTIVITATEA AERODROMULUI, FĂRĂ A AFECTA în vreun fel programul curselor. Doar o clădire mică şi turnul mai trebuiesc înnoite, până una alta de importanţă majoră devenind aducerea investitorilor în zona Aeroportului. Se întrevăd mai multe perspective aici, spre exemplu solicitarea către Ministerul de Interne pentru a dezvolta pe aeroport o bază, care să fie folosită şi pentru situaţiile de urgenţă, pentru elicopterele SMURD. Există un masterplan foarte bine pus la punct, realizat de o firmă britanică, ce a fost prezentat în toată Europa, dar şi în China.

“TOT CEEA CE ESTE AICI, DE-A LUNGUL STRĂZII, ÎN AFARĂ DE O MICĂ PORŢIUNE, SUNT TERENURI AFLATE ÎN ADMINISTRAŢIA CONSILIULUI JUDEŢEAN DOLJ, care, prin parteneriat public-privat sau în concesiune pot fi date pentru spaţii expoziţionale, parcări, reprezentanţe, săli de conferinţe, hoteluri etc. Acestea înseamnă dezvoltarea zonei şi bani pentru aeroport”, mai spune directorul Mircea Dumitru.