Explozia Internetului şi managementul defectuos au adus majoritatea cinematografelor în pragul falimentului, astfel încât imaginea unei săli goale a devenit banală. Iar, în condiţiile în care televiziunile româneşti nu pot să propună altceva decât telenovele cu iz de şatră şi spectacole penibile de divertisment, cu vedete precum Roxy Manelista sau Sexy Brăileanca, simţul estetic al cinefililor români riscă să se atrofieze rapid. Iniţiative precum „Seria de colocvii cinematografice lunare“ de la Biblioteca Judeţeană pot să prevină, într-o oarecare măsură, acest fenomen.
ÎNCEPÂND CU OCTOMBRIE 2009, IUBITORII FILMULUI DE CALITATE SUNT INVITAŢI, o dată pe lună, la „Seria de colocvii cinematografice lunare“ prezentate de Cătălin Ghiţă, lector universitar la Facultatea de Litere a Universităţii din Craiova. Vizionarea propriu-zisă a filmului va fi precedată de o prezentare a sa, iar după încheierea proiecţiei sunt prevăzute discuţii libere, astfel încât participanţii să îşi poată împărtăşi impresiile şi, în acelaşi timp, să se familiarizeze cu arta cinematografică. Evenimentul este găzduit de Sala Audio-Video a Bibliotecii Judeţene Alexandru şi Aristia Aman, în prima zi de vineri a fiecărei luni.
CĂTĂLIN GHIŢĂ NE-A DECLARAT: „VĂ PROPUNEM, ÎNCEPÂND DIN LUNA OCTOMBRIE 2009, „SERIA DE COLOCVII CINEMATOGRAFICE LUNARE“, incluzând prezentare teoretică, proiecţie de film şi discuţii libere, menite să familiarizeze publicul larg cu acest univers fascinant. Colocviile vor fi axate atât asupra mainstream cinema (producţii hollywoodiene, distinse cu premii Oscar), cât şi asupra filmelor de nişă, care au dobândit statutul de creaţii-cult ale unui gen cinematografic (indie films, turnate cu un buget redus sau chiar pelicule finanţate de marile studiouri, dar rămase, din varii motive, mai puţin cunoscute publicului larg). Analizele vor fi subîntinse, inevitabil, de multiple referinţe literar-filosofice, astfel încât producţiile să fie înţelese într-un context cultural mai larg (de altfel, multe dintre aceste pelicule marginale au ca punct de plecare opere literare mai mult sau mai puţin celebre)“.
PRIMA ÎNTÂLNIRE, GĂZDUITĂ DE BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ ALEXANDRU ŞI ARISTIA AMAN, a avut loc în data de 9 octombrie şi a avut ca temă filmul Shaun of the Dead regizat de Edgar Wright în 2004. Organizatorul acestor colocvii afirmă: „Ceea ce cucereşte auditoriul încă de la primele minute ale comediei horror Shaun of the Dead este tandreţea calină, ce străbate, ca o semnătură delicat ţesută în filigran, întreaga textură a peliculei. Chiar atunci când se duşmănesc, personajele sunt, dacă-mi permiteţi jocul de cuvinte, pline de umor şi vide de umori. Corelativ, lumea masificată a cadavrelor vii este contaminată, în chip irepresibil, de atmosfera jovială a celor vii, cărora este dispusă să le acorde favoruri sau amânări. Ca în clasicele seriale de desene animate, gestul de agresiune al cetei de zombie este suspendat convenabil, morţii asistând, aproape cu empatie, la explozia verbal-emoţională a lui Shaun, excedat de prostiile interminabile ale protejatului său din copilărie, Ed“.
URMĂTOAREA ÎNTÂLNIRE, DIN LUNA NOIEMBRIE, VA AVEA CA SUBIECT DIPTICUL KILL BILL (2003-2004, regia: Quentin Tarantino). Despre proiectul lui Tarantino, se poate afirma că puţine filme recente s-au dovedit mai fecunde în privinţa interpretărilor pe care le suscită din punct de vedere artistic. Publicul va avea ocazia să cunoască în profunzime una dintre marile reuşite ale cinematografului american contemporan. Dintre actorii care au participat la acest proiect al lui Tarantino (cunoscut şi pentru „Pulp Fiction“, „Sin City“ sau „Death Proof“) îi amintim pe Uma Thurman, Lucy Liu, David Carradine sau Daryl Hannah.
NĂSCUT ÎN 1976, CĂTĂLIN GHIŢĂ ESTE LECTOR UNIVERSITAR LA FACULTATEA DE LITERE A UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA. În prezent, lucrează la o carte despre proza literară românească. A desfăşurat mai multe stagii de cercetare în Germania, ultimul ca Gastdozent la Fakultät für Philologie, Ruhr-Universität Bochum (2009). Este cercetător în cadrul Graduate School of Arts and Letters, Tohoku University, unde a beneficiat de Bursa Guvernului Japoniei (2003-2007). A obţinut două doctorate: în literatura română (Universitatea din Craiova, 2003) şi în literatura engleză (Tohoku University, 2007). A publicat volumele: Lumile lui Argus. O morfotipologie a poeziei vizionare (cuvânt înainte de Eugen Negrici, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2005), Ipostaze ale actului critic. Eseuri şi cronici literare (Ed. Universitaria, Craiova, 2005), Revealer of the Fourfold Secret: William Blake’s Theory and Practice of Vision (Foreword by David Worrall, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2008), Darurile zeiţei Amaterasu (coautor: Roxana Ghiţă).
