Recent, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Piteşti au cerut Primăriei Craiova informaţii despre terenul pe care este construit hypermarketul PIC şi pe care Penescu l-a cumpărat de la Adrian Mititelu. Se strânge laţul în jurul lui Ajică, iar Expresul de Sud n-a luptat degeaba timp de doi ani: surse din Parchetul General afirmă că „există şanse mari ca Mititelu Adrian să fie reţinut!”. După ce, timp de mulţi ani, jaful de proporţii inimaginabile a lui Mititelu Mărin Adrian, zis Ajică, a lăsat fără pământ zeci de familii din comuna doljeană Işalniţa, dar şi Domeniile Statului, iată că un procuror DNA – de al cărui nume se leagă soluţionarea, prin trimitere în faţa instanţei, a unor dosare grele de infracţiuni economice – s-a autosesizat şi i-a trântit infractorului oltean un dosar de corupţie care o să îl arunce direct în celulă cu Penescu. Numele lui: Doru Florin Ţuluş. Exact procurorul DIICOT, al cărui nume inculpatul îl tot vehiculează prin târgul de la Booveni, spunând că ar fi “prieteni”. Nu acelaşi lucru îl demonstrează Ţuluş, care afirmă că nu este “prieten cu infractorii”.
ISTORIA UNUI TEREN DIN CARE MITITELU I-A DAT UN „PIC” ŞI LUI PENESCU: Aproape 24 de hectare, aparţinând Domeniilor Statului Român, au fost date plocon unor persoane fizice care, ulterior, au vândut terenurile cu acte de tip “suveică“, fraudând statul cu peste 50 de milioane de euro. Principala vinovată de acest dezastru a fost judecătoarea Alina Cauc care, printr-o simplă sentinţă, emisă în baza unor acte false, a schimbat amplasamentul unor terenuri cerute de două persoane în baza legilor funciare, restituindu-le pământurile pe domeniul public.
ANUL 1998. MARIA SÂNGIORZAN ŞI DUMITRU RAŞCĂ, domiciliaţi în judeţul Suceava, solicită Primăriei Craiova, în baza legii 18, “reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 28,5 ha de teren arabil, situat în comuna Gherceşti şi Gherceştii Noi“. În 2002, Comisia Locală de Aplicare a Legilor Funciare, precum şi cea Judeţeană, le soluţionează cererea, înscriindu-i în anexa 37, poziţia 12, “pentru acordarea despăgubirilor cuvenite, potrivit legii“. Nemulţumită, Maria Sângiorzan (sora lui Raşcă), atacă în nume propriu cele două hotărâri ale comisiilor doljene în faţa instanţei de judecată, printr-o plângere înregistrată, în acelaşi an, la Judecătoria Craiova.
APARE ÎN SCENĂ JUDECĂTOAREA CAUC, cea care judecă procesul intentat de Sângiorzan Comisiilor Locală şi Judeţeană. La dosarul cauzei, pârâtele prezintă în instanţă un raport de expertiză întocmit de expertul Virgiliu Nicoli, dar nu pentru terenurile solicitate de petenţi la Gherceşti, ci pentru 23,5 ha amplasate în “zona Cernele“, exact pe proprietatea Staţiunii de Cercetare Pomicolă Dolj, adică pe proprietatea statului român. Deşi Cauc trebuia să verifice, conform legii, regimul juridic al pământului, care nu s-a aflat niciodată în portofoliul Consiliului Local al Municipiului Craiova (şi nici al Prefecturii Dolj), ea dă, pe baza acestei expertize, sentinţa nr. 1430, din 17 februarie 2003. Prin care dispune reconstituirea dreptului de proprietate la Işalniţa, dar nu reclamantei Sângiorzan, cea care făcuse acţiune în instanţă, ci lui... Raşcă.
LANŢUL AIURELILOR NU SE OPREŞTE AICI. Întâmplător sau nu, tot la Alina Mariana Cauc este înregistrată şi cererea de “îndreptare eroare materială“, prin care Maria Sângiorzan cere să fie introdusă în cauză. Surpriza este însă alta. Aceea că judecătoarea Cauc nu numai că îndreaptă eroarea din sentinţa 1430/2003, dar se substituie şi funcţionarilor publici ai Primăriei şi Prefecturii şi indică, în următoarea sentinţă pe care o dă, până şi parcelele din “zona Cernele“ unde urmează să se facă reconstituirea dreptului de proprietate. Cu alte cuvinte, doamna judecător împarte domeniul public al statului cui îi cere, ba îi mai stabileşte şi amplasamentul “cu certitudine“, ca o veritabilă specialistă în cadastru, care a fost chiar în câmp la măsurători.
EVIDENT CĂ, ÎNARMAŢI CU ACEASTĂ “încheiere“ (rămasă definitivă şi irevocabilă, deoarece, din motive doar de ele ştiute, pârâtele nu au atacat decizia Judecătoriei), semnată de magistratul Cauc, Sângiorzan şi Raşcă, se întorc victorioşi (în data de 27 februarie 2003) la Comisia locală Craiova, pentru punerea în aplicare a deciziei lui Cauc. Primăria face, prin Radu Ionete, un proces-verbal de punere în posesie a celor doi suceveni, dar nici până în prezent nimeni nu le-a emis vreun titlu de proprietate pe terenul “stabilit cu certitudine“ de Cauc.
ÎNTRE TIMP, PREVALÂNDU-SE DE FAPTUL că fuseseră deja făcuţi proprietari pe terenul statului de către instanţă, Raşcă şi sora sa vând pământul de la marginea Craiovei lui Gigel Preoteasa. Acesta, care cumpărase terenul printr-o simplă chitanţă de mână, dă în judecată Primăria şi Prefectura, cerându-le să-i emită Titlu de Proprietate, în baza “sentinţei civile 1430“. Ajuns la Tribunalul Dolj, procesul se încheie cu o decizie care desfiinţează, definitiv şi irevocabil, sentinţele judecătoarei Alina Cauc.
DIN PĂCATE, CORECTITUDINEA MAGISTRAŢILOR Secţiei Civile a Tribunalului Dolj (care, de cele mai multe ori vin să îndrepte tot felul de sentinţe aiurite date de colegii de la instanţa de fond) a rămas fără efecte. Între timp, terenul pe care au pus mâna cei doi moldoveni (teren aflat în administrarea Ministerului Agriculturii) a fost vândut, prin acte de tip “suveică“ unui şir de sereleuri, toate aparţinând unei singure persoane şi ajungând, în final, în mâna unor mari firme din Piteşti şi Bucureşti, care au plătit pentru ele zeci de milioane de euro...
DACĂ ÎN AFACERE s-ar fi implicat doar CAUC, atunci totul ar fi fost pus pe seama ignoranţei de la acea vreme a judecătoarei. Dar se pare că şi alte persoane, printre care fostul magistrat Ion Lepădat (acum judecător de instrucţie la Penitenciarul de Minori), alături de angajaţi ai O.N.C.P.I. Dolj, se fac vinovate de complicitate la dispariţia terenului din proprietatea statului. Şi asta datorită faptului că primul, printr-o sentinţă irevocabilă, recunoaşte pur şi simplu “autenticitatea“ chitanţei de mână prin care sucevenii vând pământul, iar Oficiul de Cadastru intabulează suprafaţa de 23,5 hectare pe numele unui SRL. Culmea este faptul că O.C.P.I. Dolj (care funcţionează în aceeaşi clădire cu A.D.S.) ştia foarte bine că terenul era înscris pe lista de inventar a Domeniilor Statului, deoarece chiar participase, alături de acesta, la inventariere. O parte a terenului cu pricina a fost vândută de Mititelu, cu o simplă chitanţă de mână, lui Cornel Penescu, iar acesta a şi construit, rapid, hypermarket-ul PIC.
PE DE ALTĂ PARTE, ÎN NOIEMBRIE 2007, COMISIA JUDEŢEANĂ DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR DIN CADRUL PREFECTURII DOLJ a hotărât ca 98,75 de hectare din zona PIC să fie atribuite Comisiei Locale din Işalniţa, pentru ca 114 localnici ai comunei învecinate cu Craiova să fie despăgubiţi potrivit unor documente ce atestau proprietatea acestora pe terenul respectiv. Înainte ca Prefectura Dolj să ia această decizie, infractorul Adrian Mititelu, care deţinea aproximativ 30 de hectare din suprafaţa solicitată de locuitorii din Işalniţa, a vândut o parte din teren firmei austriece SC Kylos Media SRL, tot pe o chitanţă de mână, interesată să construiască un mall pe amplasamentul respectiv. În concluzie, austriecii au cumpărat şi ei de la Mititelu un teren de care nu pot să se folosească deoarece în acest moment este încă în litigiu.
MAI MULŢI SĂTENI din localitatea Işalniţa au pichetat luni în şir, în urmă cu trei ani, Prefectura Dolj, cerându-şi drepturile asupra terenurilor de la marginea Craiovei, în zona Cernele, unde Adrian Mititelu deţinea aproximativ 30 de hectare. O parte din terenul solicitat de aceştia fusese deja vândută de Mititelu bunului său prieten Cornel Penescu, patronul clubului FC Argeş, care a şi construit hipermarketul PIC pe amplasamentul respectiv. Deoarece construcţia era deja finalizată, ţăranii din Işalniţa au renunţat la pretenţiile pentru terenul aflat sub centrul comercial, mulţumindu-se doar cu restituirea celor 98,75de hectare.
ÎN AFARĂ DE TERENUL pe care în prezent se află PIC-ul, Mititelu a mai tranzacţionat o bucată de pământ care nu îi aparţinea. Omul de afaceri a vândut patru hectarea firmei SC Kylos Media SRL, care intenţiona să construiască un Shopping Center cu trei etaje. Deoarece firma austriacă nu a cunoscut iţele încurcate ale terenurilor de la Işalniţa a luat de bună credinţă oferta, şi a bătut palma cu Mititelu în necunoştinţă de cauză.
ÎN LUNA IUNIE 2007, SC Kylos Media SRL a obţinut autorizaţia de construire nr. 873/07.06.2007 de la Primăria Craiova pentru a demara proiectul ce urma să fie finalizat la sfârşitul anului 2009. Pentru că situaţia terenului este încă neclară, Primăria Craiova a decis ieri să suspende imediat autorizaţia de construcţie, pentru a nu încălca legea. „Vom suspenda autorizaţia de construcţie, pentru că terenul este în litigiu. Austriecii sunt cumpărători de bună credinţă, deci nu este vina lor. Dar nu este corect nici faţă de ţărani, să încaseze altcineva bani pentru terenul lor“, a declarat primarul Antonie Solomon.
PRIMII PERDANŢI AI AFACERII cu terenurile de la Işalniţa, a căror valoare se estimează în jurul milioanelor de euro, pare să fie firma SC Kylos Media SRL, care a luat cu bună credinţă oferta lui Mititelu şi a cumpărat de la acesta un teren care nu îi aparţine. Deoarece Primăria va anula autorizaţia de construire, austriecii nu îşi vor mai putea înălţa mall-ul la marginea Craiovei pentru că terenul pe care l-au achiziţionat de la Mititelu este în litigiu.
INTERESANT ESTE FAPTUL că unul dintre proiectanţii centrului comercial este o firmă apropiată lui Adrian Mititelu. Este vorba de PIC SA, societatea condusă de Cornel Penescu, care şi-a ridicat hipermarketul pe terenul ţăranilor din Işalniţa.
PENTRU TOATE ACESTE FAPTE A FOST AUDIAT MITITELU LA DNA şi nicidecum pentru ceea ce spune el. Şi în nici un caz procurorii nu l-au citat „ca martor”, ci, aşa cum afirmă chiar procurorul Ţuluş, „a fost audiat ca inculpat!”. Se pare că anul 2010 va fi unul foarte greu pentru Ajică...
