ZECE ANI DE ACTIVITATE DE CRIMĂ ORGANIZATĂ. ATÂT ÎMPLINEŞTE AZI infractorul Mititelu Marin Adrian, zi în care, în timp ce Solomon era arestat, şefi de procuratură locală, judecători şi comisari de poliţie, în loc să aplice legea şi să-l arunce în puşcărie, beau şi mănâncă la masa lui, tot aşa cum, timp de zece ani, s-au înfruptat din banii rezultaţi din acţiunile infracţionale ale lui Mititelu, un fost ajutor de ospătar ajuns peste noapte evazionist, spălător de bani în ţară şi străinătate, recuperator şi şantajist. Cine sunt cei care i-au albit cazierul, cine sunt corupţii la nivel înalt care au creat în jurul infractorului o reţea impenetrabilă în care, timp de nouă ani, legile României nu au putut pătrunde şi care este miza pentru care aceştia au devenit, la rândul lor, din anchetatori, infractori prin încălcarea Codului Penal, ei făcându-se vinovaţi de infracţiunile numite “favorizarea infractorului”, “trafic de influenţă”, “asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni”, “luare de mită în formă continuată” ori “furt de documente şi înscrisuri oficiale”?

LISTA E LUNGĂ, CARACATIŢA E PUTERNICĂ, cu atât mai mult cu cât ea şi-a întins tentaculele până la nivel central, chiar în ministere… Cercetaţi-o, domnilor procurori de la DNA, şi demonstraţi românilor că vă revendicaţi, într-adevăr, lupta împotriva mafiei, indiferent că numele ei ar fi DIICOT, BCCOA, IGPR, CSM ori Parlamentul României, acolo unde, de zece ani, se trag sfori pentru ca numele celui care a prăduit bugetul de stat cu zeci de milioane de euro, ori a vândut zeci de hectare din ograda aceluiaşi stat român, să fie şters de pe dosarele penale furate de procurori din Parchete, sau de poliţiştii din IPJ Dolj, pentru a li se pierde urma. Mirea Ioan, Stoian Gheorghe, Niculeanu Costel, Mirea Valerica, Fota Bărbulescu Cristina, Vlădoianu Marius, Sprânceană Daniela, Trăistaru Gigi, Cauc Alina, Crăciunoiu Simona, Colceag Isabela, Stanciu Octavian Paul, Braloştiţeanu Cristi, Barbu Boris, Băndoi Leonard, Dobrescu Constantin, Vilău Ilie, Codiţă Constantin, Nedelescu Gheorghe, Gongu Petre, Călin Ion, Buzatu Horaţiu Dan, Şerbănoiu Constantin Dilly, Zaharia Toma, Ardelean Virgil, Bodu Sebastian, Cozmâncă Octav sunt doar câteva nume din lista grupării care, făcând scut din funcţiile deţinute, au pus umărul la jefuirea, cot la cot cu infractorul, a unei Românii şi aşa sărăcite. Şi nu sunt simplii cetăţeni, ci şefi de Parchete, şefi DIICOT, procurori DNA, ofiţeri la Crimă Organizată, şefi de secţii în instanţe, şefi de servicii economice din poliţie, secretari de stat, deputaţi, senatori…

1. CODIŢĂ CONSTANTIN. CHESTOR DE POLIŢIE, FOST ŞEF, PÂNĂ ÎN ANUL 2005, al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Dolj. Prieten atât cu Mititelu, cât şi cu Genică Boerică, este omul care i-a sprijinit pe faţă pe cei doi infractori, de numele său fiind legat un fapt ce n-a fost dat publicităţii până acum: în anul 2004, Parchetul General al României era sesizat cu privire la faptul că “făptuitorul Mititelu Marin Adrian şi-a însuşit, prin acte de cămătărie, mai multe imobile şi terenuri pe raza judeţului Dolj”. Înştiinţat din timp de către Toma Zaharia (şpăgarul Ministerului de Interne) că pe numele lui Mititelu structura centrală DIICOT a întocmit un stufos dosar penal, Codiţă, prevalându-se de funcţia deţinută în cadrul IPJ Dolj, trimite o somaţie către toate Birourile Notariale din Craiova prin care cere, ilegal, să i se prezinte toate actele (în original!) de împrumut cu ipotecă încheiate de Mititelu cu diverşi craioveni. Deşi gafa făcută sub umbrela legii de către chestor era de proporţii, speriaţi, notarii publici au venit la sediul Inspectoratului de Poliţie cu contractele în braţe. Ele au fost însuşite de fostul şef al poliţiei doljene şi, ulterior, distruse, astfel că munca procurorilor bucureşteni, veniţi să-l cerceteze pe Mititelu, a fost zădărnicită definitiv! Pentru acest lucru, atât Codiţă, cât şi Toma Zaharia au fost recompensaţi regeşte, mituirea făcându-se prin fostul comisar Dobrescu Constantin, miliţianul de casă al lui Miti.

2. MIREA IOAN. FOST ŞEF AL DIICOT (Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism) Craiova. Implicat direct în cercetarea a două dosare penale ce-l aveau ca subiect pe Mititelu, unul pentru evaziune fiscală (în 2004), celălalt pentru furt cu consecinţe deosebit de grave (în 1998). Legăturile sale cu Mititelu Adrian datează de la începutul anului 1997, Mirea fiind la acea vreme doar procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj. În anul 1998, Mititelu săvârşeşte prima mare infracţiune, dar nu în România, ci pe teritoriul Republicii Moldova. Este anul în care Mititelu Marin Adrian a “cumpărat” – prin SC Pan Extra SRL Bratovoieşti, societate la care era unic acţionar – de la Gospodăria Agricolă de Stat din localitatea Ţarigrad, raionul Soroca – Republica Moldova, prin numitul Postăvanu Dumitru (preşedintele Gospodăriei), peste 200 de tone (!) de tutun neprelucrat, cantitate scoasă de cei doi fără documente din Moldova şi introdusă în acelaşi mod pe teritoriul României, fără ca Mititelu să plătească vreun leu vânzătorului (în acest caz, reprezentantul G.A.S., Postăvanu). Deoarece statul moldovean a fost prejudiciat de cei doi complici cu suma – impresionantă pentru acea perioadă – de 700 de milioane de lei şi 178.000 de dolari, Procuratura Generală de la Chişinău a întocmit pe numele craioveanului Mititelu dosarul penal (în Moldova se numeşte “Proces Penal”) nr. 98127003/93/1998. Dosarul - în care Mititelu era acuzat de “furt cu consecinţe deosebit de grave din patrimoniul Republicii Moldova” (infracţiune pentru care se primeşte maximum de pedeapsă, 25 de ani de temniţă) - instrumentat de procurorul de caz Serghei Cormanski din cadrul Departamentului de Combatere a Crimei Organizate şi Corupţie al Ministerului Afacerilor Interne din Moldova   n-a mai fost finalizat nici până în prezent, datorită părţii române. Mai exact, a procurorului Mirea Ioan, şef DIICOT Craiova, omologul român al lui Cormanski şi cel care, deşi legea internaţională cerea să facă comisie rogatorie pentru audierea, percheziţionarea şi reţinerea infractorului, şi-a adus aminte să facă acest lucru – după cum chiar el declară – abia “în 2002, sau 2003, sau, nu, sigur în 2004”. “Intenţia” lui Mirea nu s-a materializat niciodată, iar Mititelu a rămas tot liber, chiar dacă acest lucru era să arunce în aer relaţiile diplomatice dintre România şi Republica Moldova. Concret, favorizarea infractorului de către şeful DIICOT s-a materializat oficial în anul 2004, atunci când serviciile secrete au înregistrat o convorbire între cei doi (Mititelu - Mirea), caseta şi transcriptul ajungând la DNA, apoi la… DIICOT (de unde au dispărut, nu şi copiile care acum se află în posesia noastră). Procurorul Mirea, care instrumenta un alt dosar penal de-al lui Mititelu Adrian, de această dată pentru evaziune fiscală, făcută de infractor pe o firmă de-a sa din Băileşti, îl asigura pe cel din urmă că “totul s-a aranjat, să stea liniştit!”. Datorită faptului că povestea a fost dezvăluită recent la un post central de televiziune, Mirea Ioan a şi făcut imediat uz de funcţia deţinută în DIICOT Craiova şi a început să ameninţe ziariştii care au făcut dezvăluirea. Neştiind că este înregistrat, el şi-a permis să afirme: “Da, am instrumentat dosarul de evaziune fiscală a numitului Adrian Mititelu în anul 2004, deşi nu trebuia s-o fac deoarece DIICOT nu are competenţă de a cerceta infracţiuni economice!”. Iată, domnule Traian Băsescu, cum un Parchet specializat tocmai în cercetarea unor asemenea infracţiuni are în fruntea sa un habarnist ce nu-şi cunoaşte competenţele, dar care sare la gâtul presei pentru a-şi apăra evazionistul, el spunând, mai departe: “Şi să ştii că i-am făcut percheziţie la firma din Băileşti, trimiţându-i chiar şi o înştiinţare că voi face percheziţie!”. Ce părere aveţi, domnule Preşedinte, despre cele afirmate mai sus de tovarăşul procuror? Aşa se fac percheziţiile în România? Procurorul trimite infractorului înştiinţare că vine peste el? Ciudat… Noi credeam că percheziţiile se fac inopinant, pentru ca infractorul să nu distrugă probele. Atunci se explică de ce, la percheziţia în cauză nu s-au mai găsit evidenţele contabile, iar procurorul Mirea a constatat că “ele au fost distruse în urma unui incendiu”. Ceea ce nu ştie şeful DIICOT local este faptul că o factură – în original! – din cele “arse” se află, de asemenea, în posesia noastră! Factură pe care Mititelu a încasat restituiri ilegale de TVA de 200 de milioane de lei… Acelaşi procuror făcut la apelul bocancilor încheie: “Acum, la noi se află în lucru, de o lună de zile, un dosar pe numele lui Adi, dar nu am cunoştiinţă de faptul că el ar fi săvârşit vreo infracţiune!”. Şi asta în timp ce Ministerul Finanţelor Publice face, de şapte ani, plângeri peste plângeri la DIICOT, împotriva lui Mititelu, pentru o gaură la bugetul de stat de peste 700 de miliarde de lei vechi.

3. STOIAN GHEORGHE. PRIM-PROCUROR AL PARCHETULUI TRIBUNALULUI DOLJ. În urmă cu şapte ani, la plângerea Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Dolj, s-a constituit pe numele lui Mititelu dosarul penal nr. 441/P/2000. Ţinut sub cheie în fişetul procurorului Stoian timp de patru ani, chiar inspecţia CSM relevând că, “timp de 4 ani, nu s-a efectuat niciun act de urmărire penală” în dosarul în cauză. În momentul în care Stoian Gheorghe a fost numit, cu delegaţie, la Parchetul din Strehaia, a pasat dosarul subalternei sale, fostă purtătoare de cuvânt, procurorul Fota Bărbulescu Cristina, care, la indicaţiile lui Stoian, nici ea nu l-a cercetat pe Mititelu. Odată cu plecarea acesteia la DNA Craiova, dosarul a ajuns, anul trecut, la o altă procuroare din cadrul PT Dolj. 2006 este, de altfel, anul în care Stoian îşi încheie activitatea la Strehaia, el întorcându-se la Craiova, direct în funcţia de şef de procuratură judeţeană. După şase ani, dosarul 441 este, în sfârşit, scos de la naftalină… Dar numai pentru a fi finalizat cu NUP! Pentru a i se pierde urma, Stoian îi dă un alt număr, apoi îl pasează în arhiva Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova. Cacealmaua este descoperită, în urmă cu două luni, de către reporterii Expresului, motiv pentru care procurorul-şef trimite zeci de ameninţări pe site-ul ziarului, chiar din reţeaua de calculatoare a instituţiei pe care o conduce, fapt relevat de IP-ul reţelei respective.

                        Va urma